SPITALUL MUNICIPAL BRAD – ÎNTRE NĂZUINȚELE TRECUTULUI ȘI ÎNFĂPTUIRILE PREZENTULUI

Activitatea sanitară în Țara Zarandului a avut un început timid: consemnările vremii spun că , în perioada absolutismului habsburgic, în  toată zona Crișului Alb, pentru sistemul sanitar, existau doar un felcer și trei moașe.

Acum 153 de ani, la 1 ianuarie 1872, s-a deschis primul spital din Zarand, construit prin contribuția locuitorilor care au donat și terenul eferent, la Baia de Criș, spital care, de la început, a deservit toate localitățile din Zarand. Dotat și bine organizat, a devenit rapid, după Deva, celmai important spital din Hunedoara. Însă, după desființarea Comitatului Zarand(1876), interesul pentru acest spital a scăzut semnificativ, într-o informație din 1910, vorbindu-se chiar de lipsă de interes și despre dotarea foarte redusă.

În schimb, se spune că întreprinderile românești au înființat spitale, unde era tratat numai personalul administrativ și muncitorii minei, un astfel de spital fiind și cel de la Brad. Din informațiile apărute în Revista Orăștiei, din ianuarie 1897, aflăm că actuala secție de interne a spitalului de la Brad s-a construit și dat în folosință la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin grija societăților miniere din zonă : ”Societatea de Mine de la Brad a cerut voie Ministerului Transporturilor din Lăuntru a țării, ca să zidească acolo un spital privat, mai ales pentru lucrătorii de baie bolnăviți. Ministerul a dat îngăduință”.

În perioada interbelică, asistența medicală era asigurată de medicul serviciului sanitar al orașului, de medici particulari sau de medici ai Casei Asigurărilor Sociale din Spital. Astfel, în 1936, deci în urmă cu 86 de ani, din fondurile Casei Asigurărilor Sociale, a fost finalizată construirea clădirii chirurgiei, care dăinuie și astăzi,  la vremea aceea o clădire modernă, cu terase, cu saloane luminoase și spațioase, cu săli de operații, cabinete de consultații și tratamente și, foarte important, cu sistem propriu de termoficare.

În aceeași perioadă a fost construită și clădirea actualei secții de pediatrie, care avea ca destinație, locuințe pentru medici. Totul pentru a se asigura confortul necesar. De asemenea, tot atunci, prin grija directorului general al Societății Mica, Ion Gigurtu (un mare filantrop, ucis mișelește în temnițele comuniste), a fost construită clădirea în care funcționează, azi, secția de obstetrică-ginecologie.

Spitalul era deservit de 3 medici : un chirurg și 2 interniști, alături de un farmacist și personalul auxiliar; în secția de interne(vechiul local) existau și locuințe pentru asistentele medicale.

Cu o capacitate de spitalizare de 75 de paturi, Spitalul Brad a asigurat, încă din acele timpuri, asistența medicală tuturor locuitorilor din zonă, lunar, numărul bolnavilor fiind, în medie, de 160 persoane.

După 1946, datorită creșterii numărului populației, instituțiile sanitare și-au sporit baza materială și personalul.

Actualmente, spitalul brădean are o capacitate de 145 de paturi, fiind echipat cu aparatură ce permite atât efectuarea procedurilor medicale de bază, cât și a unor intervenții chirurgicale complexe. În ultimul an, peste 2000 de pacienți au beneficiat de servicii de internare continuă, au fost efectuate peste 20.000 de internări de zi, peste 17.000 consultații în serviciul UPU și peste 26 000 de consultații în ambulatoriul integrat.

Am dorit să reiterăm aceste informații pentru a demonstra că, și în domeniul ocrotirii sănătății, în Brad au existat tradiții și că Bradul nu este localitatea unde nu s-a întâmplat nimic, odinioară.

Asta și pentru că, în ultimul an, actuala conducere, prin implicarea totală a managerului Ștefan Tiriteu, se mișcă rapid, în încercarea de a poziționa din nou Spitalul Municipal Brad în topul spitalelor din regiune, în primul rând prin atragerea de medici tineri și cu o bună pregătire profesională.

Autor: Bianca Leucian